Volumul X, no. 2 - 2017 (15)

Editorial: Pe urmele identicului în spaţiul identităţii / Matei Georgescu, Gianina Micu

Rom J Psychoanal 2017, 10(2):9-12
doi: 10.26336/rjp.2017-1002-1
Rezumat: Contextele istoriei sunt înscrise în dimensiunile generaţionale şi filiative. De aceea, vă propunem câteva coordonate istorice în siajul cărora se află sumarul acestui număr. În anii regimului comunist, psihologia în genere și psihanaliza în speță, au fost interzise, Institutul de psihologie a fost închis iar programele de studii universitare desființate. O parte dintre profesori și cercetători din câmpul psihologiei au fost decăzuți profesional și nevoiți să muncească în servicii necalificate precum gunoier sau manipulator. Read more

1 - Identitatea și locul ei în câmpul psihanalizei / Gabriel Balaci

Rom J Psychoanal 2017, 10 (2) :13-16
doi : 10.26336/rjp.2017-1002-2
Rezumat: Atunci când ne referim la identitate, avem în minte cele trei paliere ale sale: identitatea de gen, identitatea de generație și matricea identitară etnoculturală. În epoca globalizării ne întrebăm dacă acest concept mai are vreo importanță, sau în ce măsură acest concept își schimbă dimensiunile. Psihanaliza abordează problema identității mai mult din perspectivă psihopatologică atunci când are de-a face cu tulburări ale personalității cum ar fi stările-limită sau psihozele. Așa cum putem descoperi în articolele acestui număr, conceptul de identitate nu este legat doar de identitatea personală, de sentimentul de identitate care apare pe parcursul dezvoltării personalității, ci este folosit și atunci când ne referim la identitate socială, profesională, națională. Toate aceste aspecte țin de sfera matricei etnoculturale și se construiesc pornind de la moștenirea transgenerațională, concretizată în ceea ce numim tradiție. Read more

2 - Narcisismul: este încă un concept psihanalitic util? / Eike Hinze

Rom J Psychoanal 2017, 10 (2):19-34
doi: 10.26336/rjp.2017-1002-3
Rezumat: Autorul încearcă să răspundă la întrebarea dacă narcisismul este încă un concept clinic util. Termenul este atât de răspândit şi folosit în mod frecvent într-o manieră atât de liberă, încât pare că şi-a pierdut forţa descriptivă şi discriminatorie. Utilizarea descriptivă a termenului în discuţiile noastre obişnuite despre pacienţi a evoluat într-un fel de prescurtare comportamentală (Goldberg, 2013). Plecând de la două cazuri clinice, narcisismul este abordat din perspectiva simptomatologiei, psihodinamicii şi fenomenelor narcisiste normale. Anumite trăsături psihodinamice se pot distinge în personalităţile narcisiste, însă nu poate fi enunţată încă o etiologie specifică. Totuşi, la baza narcisismului patologic stau întotdeauna relaţii de obiect timpurii grav afectate. Autorul pune un accent special pe narcisismul normal, ca parte a condiţiei umane. O utilizare raţională, nu în exces, a conceptului „narcisism” are încă locul său în practica şi teoria psihanalitică precum şi în nosologie. În constelaţiile de grup, de pildă în instituţiile psihanalitice, potenţialul distructiv al narcisismului patologic trebuie să fie întotdeauna luat în considerare. Read more

Cuvinte-cheie: narcisism primar, narcisism distructiv, Narcis, sinele grandios, iubire de obiect, fuziune

3 - Construcția de sine și a sentimentului de a exista / Daniela Luca

Rom J Psychoanal 2017, 10(2):35-52
doi: 10.26336/rjp.2017-1002-4
Rezumat: Paradoxul existenței, în sensul winnicottian al termenului, așa cum este cunoscut deja în psihanaliză – îndeosebi în construcția sentimentului de a exista -, necesită întâlnirea unei alterități, a unui celălalt – obiectul extern, real, cu însușirile sale, care, totodată, amenință fundamentul ființei, prin posibila adezivitate, intruziune, părăsire, răzbunare, dispariție etc. Această situație paradoxală, subliniată de autoare în această lucrare, poate să fie dătătoare a unui Self îndeajuns de sănătos, în care persoana să se simtă pe sine ca subiect al propriei sale istorii, filiații, familii, culturi, într-un continuum de a exista; sau, dimpotrivă, poate să fie cauza unor patologii cu grad diferit de severitate (tulburări narcisic-identitare, psihosomatice, psihotice, caracteriale, de personalitate, adicții etc.). Se va aborda în această lucrare și chestiunea falsului și adevăratului Sine, dar și a construcției spațiului tranzițional, a transformării spațiului de iluzie, a construcției sentimentului de a exista și a Self-ului. Read more

Cuvinte-cheie: integrare, maturizare, procese primare, Self/Sine, sentiment de a exista, simbolizare (primară)

4 - Construcția identitară – între ‘prea mult’ și ‘prea puțin’ / Bogdan Sebastian Cuc

Rom J Psychoanal 2017, 10(2) :53-84
doi: 10.26336/rjp.2017-1002-5
Rezumat: Identitatea, văzută nu ca un rezultat sau ca o construcție definitivă ce permite identificarea prin diferențiere a unui individ, ci ca un proces sau, mai precis, ca o serie de procese, ne oferă accesul la modalitățile de gestionare, de prelucrare a informului pulsional, la structurările dinamice, la transformările psihice. Modalitățile implicate, formele accesate în aceste procese, cele prin care se produce contactul, comunicarea, alimentarea cu informație sunt practic modalitățile senzoriale, cele care pot fi invadate cu un prea mult sau private printr-un prea puțin de contact, de interacțiune, de informație, de hrană. Fiecare experiență de prea mult sau de prea puțin ne plasează în câmpul experiențelor cu potențial traumatic sau chiar în cel al traumelor. Ceea ce poate face diferența este modul în care poate fi prelucrată, elaborată, transformată experiența. Răspunsul la întrebarea cum gestionăm acest proces de transformare a lui „prea mult” și a lui „prea puțin” poate reprezenta una dintre cheile care să deschidă calea către înțelegerea dinamicilor prezente în procesele de formare a identității, atunci când experiențele cu potențial traumatic sunt borne, sunt repere în parcursul derulării acestor procese. Read more

Cuvinte-cheie: identitate, pulsiune, obiect, identificare proiectivă, inform pulsional, gândire, procese de gândire, traumă, transformare

5 - Criza de adolescenta si constructia identitatii. O istorie portugheza. / Irena Talaban

Rom J Psychoanal 2017, 10(2):87-110
doi: 10.26336/rjp.2017-1002-6
Rezumat: Amalia în vîrsta de 14 ani, este nascută în Franța, într-o familie portugheză. Mama Amaliei cere o consultație de psihologie. La prima ședință mama se prezintă singură. Reticentă, ea afirmă că fiica ei suferă de doua categorii de simptome : posesiune de spiritul unui mort și tulburări emoționale, coșmaruri, dificultăți respiratorii, spasmofilie. Prezentul articol degajează în principal două ipoteze teoretice, precum și amenajările tehnice necesare în desfașurarea travaliului de psihoterapie. Read more

Cuvinte-cheie: adolescență, criză, identitate, etiologii, apartenențe, psihoterapie

6 - Doliul imposibil ca experiență traumatică precoce / Gabriel Balaci

Rom J Psychoanal 2017, 10 (2): 111-132
doi: 10.26336/rjp.2017-1002-7
Rezumat: Printre experiențele traumatice precoce care duc la tulburări narcisic identitare se numără și doliul. Separările trăite de copil, indiferent de motivul lor, sunt greu de elaborat și de integrat în psihismul copilului, uneori chiar imposibil. Posibilitatea copilului de a efectua un travaliu al doliului depinde de relația sa cu mama, de vârsta la care această separare este trăită, dar și de relația pe care o are cu obiectul pierdut. Uneori copiii sunt expuși unui doliu pe care părinții nu reușesc să-l facă, dar pe care îl deplasează asupra copiilor, ceea ce are efecte negative severe asupra narcisismului acestora. În acest articol mi-am propus să descriu consecințele unui astfel de doliu asupra dezvoltării ulterioare a copilului. Am avut în vedere pierderea de către părinți a unui copil, fie înainte de nașterea pacientului, fie, un alt caz, când pacientul avea mai puțin de doi ani și nu a avut niciun contact direct cu sora decedată. Read more

Cuvinte-cheie: separare, pierdere, doliu imposibil, experiență traumatică precoce, fantomă, criptă

7 - Mintea în război / Paolo Fonda

Rom J Psychoanal 2017, 10 (2): 135-156
doi: 10.26336/rjp.2017-1002-8
Rezumat: O mentalitate de război a oamenilor pare să coincidă cu poziția paranoid-schizoidă. La război, și grupurile revin la SP. Unele simptome ale acestei regresii au fost clare și la însuși Freud când a început Primul Război Mondial. Secolul al XX-lea a fost cel mai sângeros din istoria înregistrată și traumele sale enorme au unit și au supraîncărcat umanitatea. Moștenirea sa traumatică a inclus și sentimentele insuportabile ale celor care au ucis alți oameni și golurile lăsate în țesătura grupului de milioane de morți. Netrecute prin război traumele cu acest conținut de moarte și distrugere zac separate și tăcute înmagazinate în mințile a milioane de indivizi, constituind fragmente ale unei vieți secrete paralele. Ele sunt atât de similare, încât se răspândesc peste tot psihismul grupului, unde “al meu, al tău, al lui” se contopesc în “ale noastre”. Cu vibrațiile lor, ele formează un cor mut care converge în coloana sonoră de fundal a vieții mentale a grupului. Cum au contribuit toate acestea la crearea unor poziții paranoide extrem de destructive cum ar fi comunismul, fascismul, sau nazismul? Read more

Cuvinte-cheie: război, poziția paranoid-schizoidă, Freud, trauma, grup-națiune, viața paralelă

8 - Trei filme britanice prin lentilă psihanalitică / Andrea Sabbadini

Rom J Psychoanal 2017, 10(2):157-178
doi: 10.26336/rjp.2017-1002-9
Rezumat: Explorarea modului de funcționare a subconștientului și a unor astfel de idei psihanalitice ca cele care aparțin relațiilor interne de obiect, stadiile de dezvoltare, mecanismele de apărare sau fenomenele de visare și parapraxele, combinate cu experiența noastră clinică cu analizanți din viața reală, pot contribui de asemenea la o înțelegere a personalităților și comportamentelor personajelor fictive pe care le întâlnim în literatură, teatru și cinema. Unele dintre aceste concepte, chiar dacă nu sunt menționate direct aici, vor exemplifica reflecțiile mele privind trei filme britanice clasice: minunata poveste de dragoste a lui David Lean Brief Encounter (Scurtă întâlnire) (1945), drama intensă a lui Carol Reed The Third Man (Al treilea om) (1949), amplasată în Viena de după cel de al Doilea Război Mondial, și comedia nostimă Morgan. A Suitable Case for Treatment (Morgan. Un caz potrivit pentru tratament) (1966), amplasată în „Londra în balans” din anii 1960, de Karel Reisz Read more

9 - Pași traumatici în construcția identitară.Discuție la lucrarea Construcția identitară – între „prea mult” și „prea puțin” / Rita Teodoru

Rom J Psychoanal 2017, 10(2):181-188
doi: 10.26336/rjp.2017-1002-10
Rezumat: În fluxul continuu al experienței, a marca reperele identitare nu este întotdeauna un proces care își relevă cu ușurință importanța, deși vitalitatea unui asemenea proces este evidentă. Să știi, iluzoriu sau nu, despre cum te constituie corpul de senzații, percepții, emoții, structuri și gânduri este o cale spre a-ți găsi locul în propriul corp, propria minte și propria viața. Și așa cum ne-a arătat autorul în lucrarea Construcția identitară – între „prea mult” și „prea puțin”, aceasta „animă munca oricărui analist” și de aceea ne îndreptăm atenția asupra modului în care se construiește identitatea, ținând cont de faptul că încercarea de a gestiona un proces continuu de schimbare, caracteristic unei identități nonstructurale, ar putea însemna prea mult-ul traumatic pentru care avem prea puțină cunoaștere și înțelegere. Read more

10 - Sinele fals și construirea identității în procesul psihanalitic. Discuție la lucrarea “Construcția de sine și a sentimentului de a exista” / Rodica Matei

Rom J Psychoanal 2017, 10(2):189-198
doi: 10.26336/rjp.2017-1002-11
Rezumat: Dificultățile pe care un analist le întâmpină în atingerea la pacient a nucleului de Sine autentic, atunci când Sinele fals reprezintă elementul structural al personalității pacientului, sunt menționate explicit de Winnicott. În acest caz, Sinele fals reprezintă ceea ce numim în limbajul comun „a doua natură”. Read more

11 - Identitate Artificială. ‘Cine’ sau ‘Ce’ este Samantha? / Anatoli Eduard Reghintovschi

Rom J Psychoanal 2017, 10(2):199-208
doi: 10.26336/rjp.2017-1002-12
Rezumat: Acest articol este disponibil doar in engleza. Read more

12 - Revista Romana de Psihanaliza 10 ani - Membri fondatori / Nadia Bujor, Brîndușa Orășanu, Veronica Șandor

Rezumat: Acest articol este disponibil doar in engleza. Read more

13 - OPD-2 (Diagnostic Psihodinamic Operationalizat). Un Manual de diagnostic si planificarea terapiei / Simona Trifu

Rom J Psychoanal 2017, 10(2):237-246
doi: 10.26336/rjp.2017-1002-14
Rezumat: În România, boala psihică este considerată înca un stigmat şi chiar dacă există iniţiative, atât la nivel guvernamental şi non guvernamental, adresabilitatea și participarea acestor organizații este redusă, din cauza implicaţiilor financiare şi logistice. (David, 2015) Psihiatria psihodiamică a aparut în contextul manifestarii unor divergenţe marcante între abordări care îşi negau reciproc contribuţia la evoluţia ştiinţelor sănătăţii mintale. Aceasta tendinta de respingere permanenta a principiilor, studiilor, metodelor propuse de celelalte abordări s-a dovedit însă, extrem de rapid, a fi una artificială, nejustificată şi ineficientă. Astfel, realităţile clinice contraziceau tendinţele menţionate mai sus şi subliniau tocmai imposibilitatea de a întelege complexitatea fiinţei umane, recurgând la teorii preocupate excesiv de a se delimita unele de altele. (Gabbard, 2007) Read more

14 - Figuri ale identității - configurații identitare. Psihogeneza, configurații psihopatologice / Veronica Şandor

Rom J Psychoanal 2017, 10(2): 249-260
doi : 10.26336/rjp.2017-1002-15
Rezumat: Identitatea nu este un concept psihanalitic. Regăsim conceptul în diversele abordări sociologice, culturale, etnice, istorice, economice, științifice, filozofice dar şi în preocupările şi îngrijorările epocii globale actuale: migraţia indivizilor, a valorilor culturale, politice, religioase, transformarea identitătii, transformarea patologiei. Suntem provocaţi de toate aceste transformari atât colectiv cât şi individual, suntem provocaţi ca profesionişti chemaţi să înţeleagă şi să vindece noile transformări, noile configuraţii sau stările de trecere. Identitatea nu este un concept psihanalitic… Şi totuși... Read more

Cuvinte-cheie: identitate, fals self, impostor, snob, identificare, personalitatea “ca şi cum”.

Scoala de Vara SRDP

SRDP

Conferinte SRDP